“12 Reguli de Viață” de Jordan Peterson: Despre autor și titlu



Despre autor

Jordan B. Peterson este un gânditor celebru, devenit în ultimii ani un veritabil fenomen mediatic. Este psiholog clinician și profesor de psihologie la Universitatea din Toronto, ceea ce îi conferă un semnificativ avantaj în ceea ce-i privește abordările din perspective specifice științelor umaniste, fiind îndeosebi preocupat de psihologia religiilor și ideologie, totodată influențat de filozofie și de autori precum Nietzsche, Goethe, Dostoievski, Soljenițîn sau psihanalistul Carl Jung.

Ascensiunea lui în spațiul virtual și nu numai, derivă atât din articole științifice publicate, prelegerile mediatizate, scrierea cărților “Maps of Meaning” și “12 Rules for Life”, cât și, mai ales, din polemicile, dezbaterile, conversațiile purtate în contradictoriu cu diverși reprezentanți ai stângii, aceștia fiind de regulă oameni resentimentari, ilogici și rupți de realitate. Bineînțeles că Peterson, un om care gândește, ascultă activ iar mai apoi comunică hotărât și asertiv, are și va avea în continuare parte de succes, fiind „înghițit” de oameni interesați de cultură, coerență și sens.

Așadar, un prim pas ați făcut, voi, dragi cititori, în această direcție. În continuare vă sfătuiesc să citiți până la capăt acest comentariu (cvasi-recenzie) făcut asupra cărții, care e constituit, în total, din 12 articole. Vă garantez un câștig pe care îl puteți obține, la completarea lecturii: noi răspunsuri și noi întrebări. Nu sună prea încurajator? Nu vă faceți probleme, noile întrebări vor deriva din faptul că veți știi mai multe, aflând astfel cât de puține știți de fapt. E un paradox. Socrate l-a redat excelent spunând: „Știu că nu știu nimic și nici măcar asta nu știu”.

Nu, pe bune acum, chiar veți afla mai multe dar veți și redescoperi lucruri deja cunoscute, într-o formă mai aprofundată – principii de viață extrase dintr-o sumedenie de surse, povești cu substrat, experiențe ale autorului dar și ale altor autori. În fine, mai multe nu vă spun, vă las să descopetiți singuri.

12 Reguli de viață/ Un antidot la haosul din jurul nostru… De ce un astfel de titlu?

Peterson își ordonează ideile pe parcursul întregii cărți în funcție de cele două dimensiuni în care noi, oamenii, suntem permanent ancorați: ordine și haos. Ei bine, idealul este ca situarea noastră să se afle mereu între cele două, la granița dintre ele. Acesta este de altfel scopul primordial al psihologului canadian, anume tinderea, și de ce nu, accederea înspre acest ideal.

Conștient fiind că haosul adesea prevalează în detrimentul ordinii, datorită ușurinței prin care acesta poate fi conceput dar și datorită limitărilor, sensibilității, vulnerabilității ființelor umane, predispuse înspre rău odată cu căderea primilor oameni, Peterson alege deci să-și numească cartea, în subtitlu, antidot la haos, și nu la ordine, (sau ambele), deși vom descoperi că și ordinea în exces poate fi pernicioasă, la rândul ei.

Așadar, cu ajutorul  acestor reguli, vom reuși să ne menținem pe Cale. Dar există totuși o problemă: de ce se numesc reguli? Dorește cumva acest Jordan Peterson să ne dezvăluie  o rețetă pe pași, sau dorește să ne propună o listă cu reguli impuse de el, despre cum să îți trăiești și cum să îți chivernisești viața cu folos? Ambele, dar haideți mai bine să vedem de ce sunt numite reguli.

Doctorul în medicină și prietenul lui Jordan Peterson, Norman Doidge, subliniază eficient și concis, în prefața cărții, rolul regulilor, prin referire la Moise și tablele legii. Dumnezeu i-a transmis lui Moise „cele 10 porunci”, și nu „cele zece sugestii”. Adesea, noi, asemeni poporului evreu, nu vrem să auzim de reguli sau porunci, deoarece dorim să fim autonomi, fără ca cineva, fie chiar Dumnezeu, să ne spună ce să facem. Totuși, povestea vițelului de aur ne amintește că, fără reguli, devenim rapid sclavii instinctelor noastre și aceasta nu are de-a face cu libertatea (Spinoza afirmă că „libertatea este necesitatea înțeleasă”). Cu alte cuvinte, povestea din Biblie nu se rezumă doar la a livra niște legi, ci ne indică și necesitatea acestora, arătând consecințele nefaste ale nerespectării lor.

„În mod similar, Peterson nu doar că propune regulile sale, ci spune și povești relevante, punând la bătaie cunoștințele sale din multe domenii pentru a ilustra și explica de ce niște reguli bune nu sunt, în cele din urmă, doar niște restricții, ci reprezintă niște ingrediente necesare atingerii scopurilor noastre și accesării unei vieți mai împlinite și mai libere”.

Dacă Marx spunea că „religia este opium pentru popor”, Peterson demostrează că religia contribuie la ceea ce el numește „antidot pentru haos”, prin numeroasele ilustrații biblice la care face referire pe parcursul cărții. Nici nu-i de mirare că este acerb combătut de către neomarxiști.

În fine, trecând peste această vastă, dar necesară, introducere, înainte de a ajunge la rezumarea propriu-zisă a fiecărui capitol/ regulă în parte, doresc să vă spun că am încercat să redau succint și totodată fidel informațiile pe care le-am găsit ca fiind vitale și de asemenea…

De asemenea ce tot spun aici? Ați aflat destule despre Peterson și veți mai afla berechet. Lumea nu are vreme de pierdut pe texte mai lungi de 830 cuvinte (cu excepția, desigur, a câtorva texte din cele 11 rămase). Hai să-i dăm pinteni!

Spor la citit!



Regula 1: Stai drept și trage umerii înapoi