Alegerea Președintelui. Validarea și Durata Mandatului. Imunități și Incompatibilități

În articolul anterior am discutat despre funcțiile Președintelui României și am prezentat pe scurt rolurile acestuia de reprezentant, de garant și de mediator, așa cum acestea reies din art. 80 din Legea noastră fundamentală.

Prin prezentul articol dorim să continuăm seria de articole și am vrea sa discutăm, pe scurt și pe înțelesul tuturor, despre: cum ne alegem Președintele, cum se validează mandatul său după alegeri, care este durata mandatului său, imunitățile de care se bucură și incompatibilitățile acestuia pe durata mandatului său.

  • Durata Mandatului

Probabil ați observat glumele care circulă pe rețelele de socializare în ultimele săptămâni referitoare la cei cinci ani de vacanță ai Președintelui Iohannis. Așa cum reiese din această glumă, mandatul Președintelui României este de 5 ani, conform art. 83 alin. (1) din Constituție.

Aceasta este perioada pentru care următorul Președinte ne va reprezenta. Să sperăm că nu va fi doar o vacanță și pentru aceasta. Acest fapt ar trebui să ne facă să ieșim din casă în 10 noiembrie, respectiv 24 noiembrie. Ne vom alege Șeful statului pentru următorii 5 ani și nu vrem alți 5 ani vacanțe pentru domnul Iohannis.

De asemenea, potrivit art. 81 alin. (4) din Constituție, o persoană poate avea funcția de Președinte al României pentru cel mult două mandate, care pot fi consecutive. Adică, o persoană poate fi Președinte al României timp de 10 ani. 10 ani, în care să reprezinte poporul român și valorile acestuia, 10 ani în care să facă o diferență sau pot fi doar 10 ani de vacanță. Aici intervenim noi. Noi prin votul nostru, așa cum vom vedea în cele ce urmează.

  • Alegerea președintelui

Nimeni nu ajunge Președintele României pentru simplul fapt că și-a dorit acest lucru când era mic. Pentru că trăim într-o societate democratică, sau așa ne place să zicem despre noi, o persoană ajunge Președintele României prin încrederea acordată de popor prin exprimarea votului în mod liber, secret, direct și egal.

Candidatul care, în primul tur de scrutin, respectiv în data de 10 noiembrie, reușește să strângă majoritatea de voturi, adică 50% + 1, ale alegătorilor înscriși pe listele electorale va fi următorul nostru Președinte. Acest  lucru probabil nu se va întâmpla, având în vedere că bătălia se va duce între mai mult de doi candidați, astfel că voturile vor fi împărțite.

În această situație, vom ajunge în al doilea tur de scrutin, unde, conform art. 81 alin 3 din Constituție, bătălia se va da între primii doi candidați, din turul întâi, stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur, urmând să fie declarat ales candidatul cu numărul cel mai mare de voturi.

Astfel că, în data de 10 octombrie, respectiv 24 noiembrie vom avea oportunitatea istorică de a participa fiecare dintre noi la scrierea istoriei, pentru noi și copiii noștri. Așa că, vă încurajăm să luați un prieten, un vecin, mama, bunicul și mergeți la vot, folosiți acest drept și această putere conferită de constituție. Unul din relele cele mai mari este acela de a nu face nimic, de a rămâne pasiv în fața răului, deși ai posibilitatea să participi, chiar și puțin la schimbarea cursului istoriei.

Pentru că împreună suntem puternici, haideți să mergem împreună la vot în 10 noiembrie, respectiv 24 noiembrie.

  • Validarea mandatului prin depunerea jurământului

Votul reprezintă partea ce mai importantă în procesul de alegere a Președintelui României, însă pentru a putea începe mandatul, rezultatul alegerilor trebuie validat de Curtea Constituțională și candidatul ales trebuie să depună jurământul în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, conform art. 82 din Constituție.

 Proaspătul candidat declarat câștigător al alegerilor prezidențiale trebuie să depună următorul jurământ: „Jur să îmi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Puternic jurământ. Sperăm ca noul candidat să rostească cu sinceritate acest angajament, să fie conștient ce declară când rostește aceste cuvinte și să facă acest lucru cu responsabilitatea, pentru că aceste cuvinte îl angajează într-o luptă grea. Doamne ajută!

  • Incompatibilități și imunități

Incompatibilitățile se referă la acele lucruri pe care Președintele nu le poate face din cauza funcției sale. Una dintre cele mai importante interdicții vizează apartenența la un partid politic. Așadar, deși pentru a fi ales în funcție Președintele poate fi propus și susținut de unul sau mai multe partide, pe toată durata mandatului, acesta nu poate fi parte dintr-un partid politic, conform art. 84 alin. 1 din Constituție.

Aceasta interdicție nu îl obligă acesta să nu aparțină unei culori politice. Faptul că acceptă să candideze din partea unuia sau altuia dintre partidele politice, arată destul de clar care sunt valorile în care acesta crede și pe care le va susține după ce va fi ales în funcția de Președinte.

Prin urmare, cine îl trimite la luptă și cine îl susține până ajunge în funcție ne spune multe despre ce poziții politice va adopta acesta în momentele de cumpănă.

Potrivit Deciziei C.C.R. nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în M.Of. nr. 144 din 17 februarie 2005:

„Orice candidat la funcția de Președinte al României propune electoratului o doctrină politică, un program pentru a cărui realizare va acționa, în cazul în care va fi ales, pe perioada mandatului său. Art. 84 alin. 1 din Constituție prevede că, „în timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată”. Aceste interdicții nu exclud însă posibilitatea exprimării, în continuare, a opiniilor politice, a angajamentelor și a scopurilor prezentate în programul său electoral ori să militeze și să acționeze pentru realizarea acestora, cu respectarea prerogativelor constituționale.”

Din această Decizie reiese clar faptul că, prin interzicerea apartenenței la un partid politic pe perioada mandatului, nu se interzice Președintelui să aibă o doctrină politică pe care să o susțină și să o promoveze, motiv pentru care, contează mai mult decât credem valorile partidului care susțin un anumit candidat la alegerile Prezidențiale.

Imunitatea se referă la protecția oferită prin Constituție Președintelui din punct de vedere juridic cu privire la afirmațiile politice ale acestuia pe durata mandatului și la  faptele cu caracter penal săvârșite de acesta, pentru care ar trebui să fie tras la răspundere.

Art. 82 alin. (2) din Constituție prevede faptul că Președintele se bucură de imunitate, iar în partea a doua a alineatului se face trimitere la art. 72 alin. 1, care reglementează imunitatea deputaților și senatorilor, care nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Astfel, Președintele Iohannis nu poate fi tras la răspundere din punct de vedere juridic pentru afirmațiile acestuia cu privire la Referendumul pentru familia tradițională organizat anul trecut, nici cu privire la afirmațiile acestuia referitoare la susținătorii referendumului, deși în mod evident prin aceste afirmații domnul Președinte a uitat ce jurământul depus înainte de începerea mandatului.

Art. 82 alin. (2) nu face însă trimitere la alin. (2) și (3) care stabilesc anumite reguli cu privire la reținerea, arestarea sau percheziționarea senatorilor și deputaților. În acest sens, Curtea Constituțională prin Decizia nr.  678 din 13 noiembrie 2014, publicată în M.Of. nr. 886 din 5 decembrie 2014, stabilește următoarele:

„Președintele României nu răspunde juridic pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcției de demnitate publică, nici pe durata mandatului, nici după expirarea acestuia, ca efect al iresponsabilității mandatului de Președinte al României, însă, așa cum s-a reținut în Jurisprudența Curții Constituționale, titularul mandatului rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele și faptele care nu au legătură cu opiniile sale politice și care au fost săvârșite înainte sau în perioada în care a exercitat funcția publică. Cu privire la aceste acte și fapte, Președintele este răspunzător, potrivit dispozițiilor constituționale și legale, sub rezerva suspendării pe perioada deținerii mandatului a tuturor procedurilor de cercetare penală, ca efect al inviolabilității mandatului de Președinte al României.”

Prin urmare, în cazul săvârșirii unei infracțiuni de către Președinte, pe perioada mandatului orice procedură penală se suspendă. Totuși, art. 96 din Constituție reglementează o excepție, în cazul săvârșirii infracțiunii de înaltă trădare. În această situație, Camera Deputaților și Senatul pot, în ședință comună, cu votul a două treimi dintre ei, să pune Președintele sub acuzare pentru înaltă trădare, caz în care mandatul Președintelui se suspendă de drept.

 

În următorul articol vom discuta despre atribuțiile Președintelui, ce face acesta în concret și de ce nu putem să îi cerem să reducă pensiile speciale, așa cum îi cer unii pe rețelele de socializare.