Alegerile Parlamentare din Canada: Adio, dar rămân cu tine

 

Ieri au avut loc în Canada alegerile parlamentare. Deloc surprinzător, nici unul din partidele aflate în cursă nu a reușit să obțină cele 170 de locuri necesare pentru a putea forma un guvern majoritar (amintim că parlamentul canadian are 338 de locuri).

Astfel partidul liberal de guvernământ, condus de Justin Trudeau a obținut cele mai multe scaune (157), cu 27 mai puțin ca la ultimele alegeri, și 33% din votul popular (cu 6.5% mai puțin ca în 2015).

Partidul de opoziție, conservator, condus de Andrew Scheer este în creștere față de alegerile precedente, de la 99 la 121 de scaune, și de 31% la 34% în votul popular. Insuficient însă pentru a depăși liberalii, datorită faptului că votul conservator este de obicei mai concentrat în provinciile din centrul țării, în timp ce suporterii liberali sunt răspândiți mai uniform în toată țara.

Alte rezultate notabile – Partidul separatist Bloc Quebecois a câștigat 32 de locuri (10 acum 4 ani), iar socialiștii de la NPD au scăzut de la 44 ajungând la numai 24. În esență, primii au câștigat ce au pierdut ultimii.

Verzii conduși de Elisabeth May au ajuns la 3 deputați, pentru prima dată în istorie, dovadă că problema climei este una din temele care îi preocupă cel mai mult pe canadieni.
În sfârșit, noul partid popular, desprins din cel conservator, condus de fostul ministru Maxime Bernier nu a luat nici un scaun, liderul partidului pierzând la el acasa.

Rezultatul poate fi interpretat în mai multe moduri – dar un lucru este cert: în ciuda unor stângăcii de guvernare și scandaluri mai mult sau mai puțin serioase (cum ar fi faptul că Trudeau și-a vopsit față în negru acum 20 de ani sau că a încercat să influențeze rezultatul unei anchete judiciare), canadienii nu îl urăsc suficient ca să îi arate ușa de ieșire. Și nici în partea celalată, Andrew Scheer nu a reușit să convingă că ar fi liderul de care Canada ar avea nevoie, campania lui fiind prea mult axată pe erorile lui Trudeau decât pe propunerea de soluții serioase la temele ce îi preocupă pe cetățeni.

Guvern minoritar înseamnă că Justin Trudeau rămâne prim ministru și va trebui pentru fiecare lege să negocieze cu unele din partidele de opoziție susținerea, ceea ce obligă partidele la cooperare. La prima lege importantă picată, de pildă la prezentarea unui buget, guvernul cade și de obicei este urmat de alegeri anticipate. Experiență arată că guvernele minoritare rezistă între 18 și 24 de luni, așa că, să ne pregătim de mers la urne din nou pentru toamna lui 2021. Până atunci fiecare partid va trebui să își revizuiască strategiile, pentru că este clar că nici unul nu a reușit să fie pe deplin convingător de această dată.

De remarcat acuratețea sondajelor din preajma alegerilor, diferențele față de rezultatele reale fiind de 1%. Pe când așa ceva și în România?