Ce vor militanții AntiFa, noii „teroriști urbani”. Neoliberalismul american sau socialismul dus la extrem

Pe 21 ianuarie, în ziua instalării președintelui Donald Trump la Casa Albă, paralel cu imaginile de la festivitățile de inaugurare, televiziunile au arătat aspecte de la protestele care aveau loc la mică distanță. Dar ceva a apărut ca neobișnuit. Unii dintre protestatari nu erau grupuri care manifestau cu pancarte și scandând lozinci, ei erau majoritatea îmbrăcați în negru, aveau fețele acoperite și erau vizibil concentrați pe acțiunile de distrugere și vandalizare.

(Foto Guliver/Getty Images)

În săptămânile următoare, acești protestatari de un tip nou, despre care am aflat că se numesc black bloc și că fac parte din organizația AntiFa (nume derivat de la termenul de antifascist) au fost din nou văzuți în acțiune la protestele universitare, mai ales cele de la universitatea Berkeley din California și la mitingurile pro-Trump, a căror desfășurare a fost oprită de ei prin violență.

Mai înainte, grupuri de demonstranți BB (black bloc) au protestat la întrunirile internaționale pentru promovarea economiei globale și la formarea pichetelor care sancționau companiile comerciale „vinovate” de încălcarea drepturilor salariaților lor: Starbucks, Old Navy, GAP, Adidas, Urban Outfitters și altele.

(Foto Guliver/Getty Images)

S-a putut observa că există un prototip al acestor manifestanți, haine negre cu glugă, măști de hokey sau măști Anonymous, cagulă, ochelari de schi sau de soare negri, căști de motocicliști, fulare negre, mănuși… Mulți poartă bâte, spray-uri cu piper, lanțuri. Și e clar că fac parte din grupuri organizate și antrenate.

Iar drapelul lor, o variantă a grupurilor anti-fasciste mai vechi din Europa, are imaginea celor două steaguri: roșu (comunist) și negru (anarhist).

Natasha Lennard (The Nation, ianuarie 2017) ne lămurește un pic dându-ne prime informații despre această mișcare, cu o existență mai veche, dar exacerbată de alegerea lui Trump.

  • AntiFa se definește ca o mișcare opusă fascismului. Ea introduce un set de strategii și practici, care s-au dezvoltat de la începutul secolului XX (antifascismul italian), ca un răspuns de confruntare a grupurilor fasciste… AntiFa combină mișcările de stângă radicală cu politica anarhistă și respinge rasismul, sexismul, homofobia, și islamofobia.

Cu alte cuvinte, AntiFa devine componenta de opoziție directă, prin acțiuni violente, la elementele țintite de campaniile cunoscute de multă vreme ca poliție a limbajului, înglobate în confruntarea ideologică numită corectitudinea politică.

Dar apare o problemă, care nu a fost, probabil, anticipată: protestatarii care se reclamă din ideologia și mișcarea antifasciste reintroduc în societatea contemporană procedee și metode aplicate tocmai de grupările de forță care au consolidat puterea politică a partidului nazist din Germania anilor ’30 și a partidului lui Mussolini în Italia de după primul război mondial. Numai culoarea îmbrăcăminții îi deosebește pe agresorii antiFa, care poartă negru, de batalioanele de asalt (Sturmabteilung SA) germane, care purtau uniforme brune. Și acele forțe, ca și noii teroriști urbani din orașele americane, au ales bătaia, distrugerea și intimidarea ca argumente ale discursului politic. Jalnic…

Grupurile black bloc au apărut pentru prima dată în Germania, la începutul anilor ’80 și numele lor der schwarze bloc a fost introdus de presa țării. După exemplul Germaniei, organizații similare au apărut în alte țări europene și – în câteva decenii de activitate – tacticile lor s-au definit prin lupte de stradă, vandalismul proprietăților private, demonstrații fără aprobare, baricadare și blocare de străzi, atacarea forțelor de ordine, ajutor pentru evadarea celor arestați, solidaritate de grup în populația închisorilor și distribuire de materiale.

În peisajul politic american, grupurile de „blocuri negre” sunt noi și – până de curând – activitatea lor, care a început cu mitingul de la Pentagon din anul 1988, care protesta pentru ajutorul SUA pentru milițiile de dreapta din El Salvador, a fost sporadică, dar se pare că se intensifică acum, sprijinită de forțele care se opun alegerii și programului lui Donald Trump.

Black Bloc american fuzionează cu AntiFa și încearcă o răspândire a agendei lor politice prin facebook (Anti-Fascist America), website-uri ca www.antifascistnews.com, www.torchantifa.org, ARA – antiracistaction.org, SHARP – Skinheads Against Racial Prejudice și www.nycantifa.org, mitinguri universitare, publicații ca AntiFa Bulletin, podcasturi și instrumentele din mediile sociale.

Este interesant de citit lista donatorilor care finanțează grupările AntiFa: Federația Profesorilor din Detroit și din California, Fundația Ford, Voluntarii pentru Acțiunea Afirmativă, Consiliul Central al Muncii din San Francisco, Universitatea din Bowling Green sunt câțiva dintre cei care contribuie financiar pentru mișcarea de terorism politic.

Dar, comparat cu grupurile antifasciste originale (Italia, Germania, Spania din secolul trecut), multe sprijinite direct de Comintern și conducători politici sovietici ca Leon Troțchi, noile grupări de tip AntiFa înțeleg prin fascist acel adversar politic care se opune noului liberalism american, cunoscut și sub numele de progresism. Conducătorii lor folosesc nediferențiat termenele de nazist și fascist, demonstrând o clară incultură politică, de asemeni au făcut în mod repetat afirmația că fascismul italian și nazismul german sunt ideologii de dreapta, deși istoria lor este cea a unei origini directe din socialismul celor două țări.

Liberalismul clasic avea ca piloni principali crezul în libertatea socială generală, libertatea inițiativei economice (liberalism economic), piața liberă și neîncorsetată de reglementări guvernamentale, reducerea la maximum a dimensiunilor și puterii guvernului, scăderea taxelor, statul de drept și drepturile civile.

Neoliberalismul american, care este de fapt o variantă a socialismului și care a căpătat o pondere mare în rândurile politicienilor democrați, este pentru un rol dominant al statului (statism), pentru reglementări stricte ale economiei (capitalism controlat de stat), pentru controlul guvernamental în toate domeniile societății, pentru politica statului asistențial. El sprijină justiția socială, multiculturalismul, acțiunea afirmativă, corectitudinea politică, avorturile și căsătoriile homosexuale. Multe dintre conceptele neoliberale americane derivă din curentul filozofic al marxismului cultural, inițiat de scoala de la Frankfurt și importat în Statele Unite de intelectualii refugiați din Germania și Austria, în frunte cu Herbert Marcuse.

Este o reacție constantă a stângii neoliberale să sancționeze cu epitetele fascist, rasist, sexist, clasist, homofob pe oricine se opune ideilor ei. Din acest punct de vedere, numele de AntiFa (scist) al organizațiilor intrate recent pe scena politică americană poate fi tradus mai corect prin cei care se opun adversarilor neoliberalismului.

În peisajul politic contemporan american, caracterizat prin sciziuni mai mari decât în trecut, printr-o intoleranță agresivă și printr-un partizanat politic de tip tribal, organizații ca AntiFa contribuie la escaladarea violenței până la nivele record. În mediile universitare și urbane, intimidarea, amenințarea și atacul înlocuiesc dezbaterea și dialogul și la aceasta contribuie o grupare resuscitată din resturile unor mișcări istorice, de la care noii prozeliți, costumați în negru, păstrează numai numele și nici pe acesta nu-l înțeleg cu adevărat.

Autor: Martin S. Martin

Sursa: www.republica.ro/ce-vor-militantii-antifa-noii-teroristi-urbani-neoliberalismul-american-sau-socialismul-dus-la-extrem

+