China și America: război total

Asistăm astăzi la un război economic total între China și Occident (nu doar Statele Unite). La treizeci de ani după masacrul din Piața Tienanmen, armatele Partidului Comunist al Republicii Populare Chineze s-au năpustit cu brutalitate asupra miilor de protestatari din Hong Kong (perla comercială a lumii asiatice). Tinerii născuți pe teritoriul fostei colonii britanice nu doresc să-și piardă libertățile civile. Între timp, gâlceava între Donald Trump și Xi Jinping (președintele pe viață al Chinei) s-a escaladat iar miza e uriașă: câteva sute de miliarde de dolari anual.

Globalizarea, însă, a produs o relație de interdependență totală între marile puteri ale lumii. În ultimele decenii, America și Europa au construit un model economic dependent de serviciile ieftine ale muncitorului chinez. De la papetărie, panouri fotovoltaice și telecomunicații până la industria farmaceutică sau companiile auto, mii de firme occidentale s-au bazat pe manufactura din Shenzhen, Jinan, Wuxi, Wenzhou și alte orașe puternic poluate. Drept consecință, milioane de locuri de muncă din Michigan, Ohio sau Pennsylvania, dar și Hunedoara sau Caraș-Severin, s-au evaporat.

Între timp, stăpânii economiei chineze (adică ștabii Partidului Comunist) au făcut averi colosale. Promovând capitalismul de stat și furtul de proprietate intelectuală, liderii din Beijing și-au extins influența asupra lumii întregi, cumpărând politicieni străini, acțiuni, portofolii bancare, rute comerciale, resurse minerale, guverne și chiar țări la bucată. China vrea să devină hegemonul planetei și singurul său adversar de temut e America. Înainte de alegerea lui Donald Trump, China aloca 9% din PIB pentru dezvoltarea infrastructurii, în timp ce SUA investea numai 2,4%. „Niciodată în istoria lumii, anularea unei comenzi de Crăciun în New York n‑a însemnat pierderea unei slujbe în China,” spunea Nassim Taleb. Astăzi lucrurile stau chiar așa.

Exploatarea muncitorilor lipsiți de asigurări medicale sau protecție socială, subvenționarea masivă a energiei, prețurile de dumping și devalorizarea sistematică a monedei naționale au transformat China într-o țară competitivă, dar totalitară. Puțini lideri apuseni au condamnat reprimarea budiștilor tibetani, a creștinilor catolici, a misionarilor protestanți sau a adepților Falun Gong.

Iată de ce o renegociere a acordurilor de liber schimb între China și lumea liberă trebuie să pună pe primul plan veniturile, locul de muncă și liniștea muncitorilor noștri. Nu vom putea renunța la supremația Occidentului în beneficiul expansiunii unui model oriental tiranic, care n-a denunțat niciodată crimele regimului comunist. E timpul ca să ne apărăm valorile, cultura și identitatea.