Creștinul în cetate. Dialog Mihai Neamțu versus pr Dinu Criste

Suntem adesea în căutarea unui țap ispășitor. Poate nu este mereu vina politicienilor, a bancherilor, a Statului paralel, a sistemului ocult. Dacă la dezordinea socială contribuie și atitudinea mea cinică, lipsită de entuziasm, indiferentă? Îmi practic oare meseria sau o fușeresc? Îmi asum responsabilitatea pentru propriile alegeri? Mă sacrific pentru viitorul meu, al familiei și al țării sau, dimpotrivă, prelungesc cercul vicios al frustrării prin blamarea celorlalți? Sunt gata să sacrific egoul, să renunț la certitudini și să pun întrebările cele mai grele? Am sacrificat mândria atotștiutorului, spunând precum Socrate: știu atât: că nu știu nimic…? Am confruntat adevărul sumbru despre natura umană: deși am ajuns la putere, propriul nostru trib va fi dominat de lăcomie, oportunism, micime sau lașitate?

+