Moțiunea de cenzură – ce este și de ce ne interesează? Ce urmează după admiterea unei moțiuni?

Sursă foto: bursa.ro

 


Serile trecute am luat cina cu niște prieteni și s-a ajuns la subiectul moțiunii de cenzură, moment în care una din persoanele de la masă întreabă: dar ce e moțiunea de cenzură? Bună întrebare. Mă întreb câți români știu răspunsul la întrebarea aceasta și cât înțeleg rolul și importanța acesteia.

După această întâmplare mi-am propus să scriu prezentul articol. Consider că aceste noțiuni sunt elementare și ar trebui ca fiecare dintre noi să fim inițiați, cel puțin în timpul liceului, în noțiuni generale de Drept Constituțional. Acest lucru, însă, nu se întâmplă, motiv pentru care ajungem adulți responsabili fără să înțelegem cum funcționează țărișoara noastră iubită.

  • Precizări prealabile

Pentru a putea înțelege cum funcționează procedura moțiunii de cenzură este important să lămurim anumite chestiuni prealabile care ne vor ajuta să înțelegem mai bine cum funcționează aceasta instituție.

  • Procedura de numire a Guvernului

Guvernul face parte din puterea executivă, împreună cu Președintele României. Acesta (Guvernul) pune în aplicare, execută, ceea ce puterea legislativă, reprezentată de Parlament, hotărăște.

Așa cum am văzut din presă sau pe rețelele de socializare, pentru a avea un Guvern „apt să facă ce trebuie să facă un Guvern”, trebuie parcurși mai mulți pași, așa cum rezultă din analiza art. 85 și a art. 102-104 din Constituție:

  • Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultarea partidului care are majoritate absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament; În situația în care există un partid care are majoritate, consultarea e pur formală[1], pentru că în mod evident acel partid își dorește un prim-ministru care să promoveze agenda partidului.
  • Candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, solicită votul de încredere al Parlamentului;
  • Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, acordă sau nu votul de încredere Guvernului nou format, cu votul majorității deputaților și senatorilor;
  • Președintele României, în urma acordării votului de încredere, emite decretul de numire a Guvernului;
  • Membrii noului Guvern depun jurământ, acest lucru marcând începutul mandatului;

După primirea votului de încredere și numirea Guvernului de către Președinte, acesta își poate începe mandatul. După numire, Președintele României nu mai are niciun control asupra modului de exercitare a atribuțiilor de către Guvern. Constituția nu îi conferă nicio putere în acest sens. Însă, funcția de control asupra Guvernului o poate exercita Parlamentul prin așa numita moțiune de cenzură, al cărei înțeles ne-am propus să îl explicăm în prezentul articol.

  • Reglementarea Constituțională

Potrivit art. 113 din Constituție:

„(1) Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor.

(2) Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor și se comunică Guvernului la data depunerii.

(3) Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere.

(4) Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, deputații și senatorii care au  semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea potrivit articolului 114.”

În termeni simpli, moțiunea de cenzură reprezintă modalitatea și procedura prin care Parlamentul exercită controlul asupra Guvernului și prin care poate retrage Guvernului votul de încredere acordat în vedere învestirii. Finalitatea moțiunii de cenzură, în caz de admitere, din punct de vedere juridic este demiterea întregului Guvern, în acest sens statuând și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1525 din 24 noiembrie 2010, M.Of. nr. 818 din 7 decembrie 2010.

În urma demiterii Guvernului, se demarează procedura de învestire a noului Guvernului, așa cum am arătat anterior. Această procedură a fost demarată și ca urmare a admiterii moțiunii de cenzură din data de 10 octombrie 2019 și a demiterii Guvernului Dăncilă.

Astfel, înainte cu mai puțin de o lună de alegerile Prezidențiale, în loc să ne concentrăm pe aceste alegeri, toate eforturile se îndreptă către numirea noului Guvern.

  • Importanța practică a instituției moțiunii de cenzură

Scopul moțiunii de cenzură este acela de a asigura controlul asupra Guvernului de către Parlament prin retragerea votului de încredere acordat.

Prin punerea în mișcare a procedurii moțiunii de cenzură, Parlamentul ar trebui să urmărească sancționarea Guvernului pentru modul în care acesta și-a exercitat atribuțiile, însă de cele mai multe ori acesta este folosită ca mijloc de luptă politic pentru a crea o criză politică sau pentru substituirea majorității parlamentare[2], nicidecum pentru urmărirea binelui cetățenilor.

Astfel, se urmăresc interesele politice ale partidelor parlamentare sau  atingerea țintelor în apropierea alegerilor și în plină campanie electorală. Guvernul Dăncilă trebuia de mult demis, însă, tocmai înainte de alegeri, s-au gândit deputații și senatorii că este mai indicat să propună o moțiune de cenzură care să și treacă, după aproape doi de guvernare proastă.

Din păcate, Constituția nu interzice adoptarea unei moțiuni de cenzură înainte de alegerile Parlamentare sau Prezidențiale, fiind o mare lacună a acestei Legi fundamentale. În acest fel s-a lăsat loc pentru efectuarea de jocuri politice care destabilizează țara înaintea unor alegeri importante. Pentru mai multe critici ale prevederilor Constituționale a se vedea articolul domnului Gabriel Purcăruș, „Ultima soluție, încă o Constituție!”.

 

[1] Ion Deleanu, Instituții și proceduri constituționale, Ed. C.H. Beck, București, 2006, p. 652;

[2] Ion Deleanu, Instituții și proceduri constituționale, Ed. C.H. Beck, București, 2006, p. 653.