Rolul și Funcțiile Președintelui României

Alegerile prezidențiale din această toamnă se apropie cu pași repezi. Mai avem aproximativ două luni până la momentul în care ne putem exercita dreptul constituțional de a vota pentru a ne alege viitorul președinte.

Cu siguranță toți am observat cum rețelele de socializare și posturile de televiziune răspândesc din abundență știri sau noutăți despre cei 22 de candidați la alegerile prezidențiale. Fiecare se luptă să își prezinte și să își susțină candidatul favorit cum poate mai bine.

Se fac multe promisiuni, se dau declarații de presă din partea susținătorilor candidaților pentru a convinge alegătorii să le acorde votul lor. Văzând toate acestea, ne-am pus următoarele întrebări: Ce trebuie să facă un președinte? Care sunt atribuțiile lui? Știm noi ce trebuie să așteptăm de la un președinte? Care este rolul acestuia? Cred că majoritatea românilor nu pot da un răspuns clar la aceste întrebări, în ciuda multitudinii de informații întâlnite zilnic.

Pentru că informația înseamnă putere, ne-am gândit că ar fi potrivit ca în plină campanie electorală să citim și să urmărim mai informați tot ce se întâmplă în jurul nostru, astfel încât să discernem  informațiile care  ne bombardeză de fiecare dată când deschidem televizorul sau accesăm rețelele de socializare.

În acest sens, în următoarele articole vom analiza succint, pe înțelesul tuturor, funcțiile, prerogativele și atribuțiile Președintelui României, potrivit Constituției.

În Legea fundamentală a țării noastre, la art. 80-101,  sunt prevăzute și reglementate funcțiile, prerogativele și atribuțiile Președintelui României, aceste prevederi completându-se cu alte articole din Constituție și cu dispoziții din alte legi. Vom lua pe rând articolele Constituției care reglementează instituția Președintelui României și le vom prezenta într-o manieră cât mai ușoară, astfel încât orice alegător să poată fi câștigat în urma lecturării acestor articol.

Astăzi vom discuta despre care este rolul și funcțiile Președintelui, potrivit art. 80 din Constituție.

Înainte de a începe, dorim să precizăm că puterea executivă în România se exercită în mod dualist, atribuțiile executive fiind împărțite între Președintele României și Guvern, așa cum vom vedea în continuare.

  • Rolul și funcțiile Președintelui

Art. 80: Rolul Preşedintelui

(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

              Din lecturarea acestui reiese că președintele României îndeplinește 3 funcții în stat:

  1. De reprezentant[1]

În primul rând, Președintele României este reprezentantul poporului, purtătorul de cuvânt al electoratului, datorită faptului că acesta este ales de popor prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, conform art. 81 alin. 1 din Constituție. Având în vedere acest aspect, este important ca noi să ne alegem un președinte care să ne reprezinte cu adevărat valorile în care credem.

În al doilea rând, funcția de reprezentare a Președintelui vizează reprezentarea Statului Român, atât intern, cât și extern, prin semnarea tratatelor internaționale la care România devine parte sau prin participarea în calitate de șef al statului la Consiliul European.

Președintele României este „șeful statului”, chiar dacă această noțiune nu este reglementată de Constituție. Curtea Constituțională a calificat Președintele ca fiind șeful statului, impicit și explicit, prin jurisprudența sa. Prin decizia Curții Constituționale nr. 683 din 27 iunie 2012, publicată în M.Of. nr 479 din 12 iulie 2012, Curtea stabilește în mod clar faptul că ”În exercitarea atribuțiilor constituționale, Președintele României participă la reuniunile Consiliului European în calitate de șef al statului. Această atribuție poate fi delegată de către Președintele României, în mod expres, primului-ministru.”  

Această hotărâre a Curții Constituționale a venit pentru a soluționa conflictul de natură constituțională apărut în anul 2012 între Președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta, conflict în care fiecare dintre ei considera că ar trebui să reprezinte România la Consiliul European. În lipsa unei stipulații clare în Constituție fiecare dintre aceștia încerca să argumenteze cine este reprezentantul statului. Cu siguranță vă amintiți acel episod.

  • De garant

Prin această funcție, potrivit art. 80 alin. 1 din Constituție, Președintele României îndeplinește funcția de garant al independenței naționale, al integrității teritoriale a țării și al respectării Constituției.

În vederea exercitării acestei funcții, Președintele României are următoarele prerogative:

  • Sesizează Curtea Constituțională, înainte de a promulga o lege, pentru verificarea constituționalității acesteia, în temeiul art. 146 lit. a) din Constituție;
  • Sesizează Curtea în cazul în care se ivește un conflict juridic de natură constituțională, în temeiul art. 146 lit. e) din Constituție;
  • Numește în funcție judecătorii și procurorii, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, conform art. 134 alin. 1 din Constituție;
  • Este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare al Țării, în temeiul art. 91 alin. 1 din Constituție; etc.
  • De mediator

Președintele României îndeplinște funcția de mediator, „veghind la buna funcționare a autorităților publice și înlesnind colaborarea autorităților publice, aplanând  sau prevenind relațiile tensionate”[2]. Pentru realizarea acestei funcții, Președintele României trebuie să fie imparțial, motiv pentru care acesta nu poate aparține niciunui partid politic, conform art. 84 alin. 1 din Constituție.

Curtea Constituțională, prin decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în M.Of. nr. 144 din 17 februarie 2005, referitor la rolul de mediator al Președintelui, reține următoarele:

„Orice candidat la funcția de Președinte al României propune electoratului o doctrină politică, un progrm pentru a cărui realizare va acționa, în cazul în care va fi ales, pe perioada mandatului său. Art. 84 alin. 1 din Constituție prevede că, „în timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată”. Aceste interdicții nu exclud însă posibilitatea exprimării, în continuare, a opiniilor politice, a angajamentelor și a scopurilor prezentate în programul său electoral ori să militeze și să acționeze pentru realizarea acestora, cu respectarea prerogativelor constituționale. Funcția de mediere între puterile statului precum și între stat și societate, prevăzută la art. 80 alin. 2 din Constituție, impune imparțialitatea din partea Președintelui României, dar nu exclude posibilitatea exprimării opiniei sale privind modul optim de soluționare a divergențelor apărute. Dreptul la exprimarea opiniei politice este garantat și de art. 84 alin. 2, care prevede pentru șeful statului aceeași imunitate ca și pentru deputați și senatori. [..] Tocmai de aceea, legiuitorul constituent prevede dreptul Președintelui României de a critica legile adoptate de Parlament și de a acționa împotriva lor.”

              Acestă hotărâre a Curții a fost emisă pentru soluționarea unui confict juridic de natură constituțională apărut între Președintele Traian Băsescu și Parlament, în anul 2005. Președintele Camerei Deputaților a sesizat Curtea Constituțională după ce Președintele a făcut anumite afirmații în presă referitoare la Parlament și la partidele politice, afirmații care au fost considerate de parlamentari nepotrivite raportat la atribuțiile constituționale ale Președintelui. Curtea a dat aplicare dreptului la exprimare a Președintelui constatând că „judecățile de valoare nu crează blocaje instituționale”.

              În concluzie, din art. 80 al Constituției, coroborat cu alte reglementări din același act, reiese că Președintele României îndeplinește funcțiile de reprezentant, de garant și de mediator. În vederea îndeplinirii optime ale acestor funcții este necesar ca viitorul Președinte al României să înțeleagă responsabilitatea rolului său în societate. Acesta nu poate reprezenta poporul Român cu demnitate, dacă nu garanteză respectarea Constituției și nu intervine ca mediator atunci când este necesar.

              În următorul articol vom prezenta mandatul Președinelui României, cum este acesta ales, cum se validează mandatul, care este durata mandatului și vom discuta despre imunitățile și incompatibilitățile șefului statului.


[1] Ion Deleanu,  Insituții și procesuri constituționale – în dreptul român și în dreptul comparat –, Ed. C.H. Beck, București, 2006.

[2] Ion Deleanu,  Insituții și procesuri constituționale – în dreptul român și în dreptul comparat –, Ed. C.H. Beck, București, 2006, p. 295