Turnul Babel – o poveste arhetipală

Această sumarizare de idei este inspirată din cursul lui Mihai Neamțu: Turnul Babel – naționalism, globalism, catastrofă, axându-se cu precădere pe dimensiunea filosofică a acestuia.

Povestea Turnului Babel este o poveste arhetipală despre mândrie și diferențe interculturale. Nu are cronologia datată, însă știm că apare imediat după ce eroul civilizator, Noe, reușește să restaureze legătura dintre Dumnezeu și om, adică reușește să salveze tot ceea ce contemporanii lui au reușit să piardă, anume experiența paradisiacă a umblării cu Dumnezeu.  

Deoarece natura umană devenise una coruptă, decăzută, odată cu izgonirea părinților noștri primordiali din Eden, după potop apare o nouă cultură omogenă, înzestrată cu instinct nomadic, care se pare că uită că dezastrul venise pe pământ tocmai datorită răutății oamenilor. “Haideți să ne zidim o cetate și un turn cu vârful în cer și să ne facem un nume ca să nu ne împrăștiem pe fața întregului pământ” își spun.  

Ce fel de turn și-au dorit acești oameni? Și care e diferența între alte turnuri și acesta? Știm soarta lui. Nu a fost un turn care să se bucure de binecuvântarea lui Dumnezeu. Care e diferența, de pildă, dintre turnul imaginat de nomazii respectivi și Turnul Chindiei (cu scop precis, de a detecta trupele otomane – funcție militară), Foișorul de Foc din București (turn-muzeu), Farul de noapte de la Sulina, sau Turnurile Gemene (simbolurile prosperității americane)? Ei bine, toate acestea sunt instrumente și nu scopuri în sine. Cei de la Babel însă, nu doreau nici centru comercial, nici far, nici turn de apărare militară, ci cu totul altceva. Își doreau cel mai înalt turn cu putință. 

Ne putem întreba însă, de ce cel mai înalt turn și nu cel mai frumos? De ce ne fascinează verticalitatea? Fiind noi înșine ființe verticale, suntem atrași de înălțime și tindem să asociem înălțimea cu superioritatea. Coloana Infinitului, de pildă, e un exemplu de înălțime plăcută privirilor. Însă există mai multe tipuri de înălțime: trufașă și condescendentă, ambițioasă și ostentativă, sau există verticalitate pură, curată și despărțită de ego, la care, de pildă, a lucrat Brâncuși. Sculptorul reda suplețea, pe când această imagine a lui Babel exprima solemnitatea și monumentalitatea.  

Ajungem atunci la întrebarea: câte tipuri de monumentalitate există în istoria artei? Ce diferență e între Babel și Templul lui Solomon (actualmente, Zidul Plângerii), Catedrala lui Gaudi din Barcelona sau Domul din Köln?  

Turnul Babel nu a reprezentat un proiect arhitectonic, ci un proiect ideologic. Nu servea funcții artistice, tehnice, nu a fost instrument, ci un scop în sine. Oamenii se visau ca pe niște dumnezei în acest turn. O greșeală ce avea să-i coste. O greșeală ce a declanșat haosul, criza, babilonia, dezordinea. 

Deși se dorea ca acest proiect să etaleze măiestria oamenilor, luxul, poate chiar virtuți, altminteri demne de apreciat, precum hărnicia, determinarea, voința, acesta a anticipat și alte proiecte umane, care au presupus muncă sclavagistă. De la piramidele faraonilor până la Mausoleul lui Lenin, faimoasa curte a lui Stalin de la Kremlin, ori construcțiile megalomanice ale lui Mao și Ceaușescu, acestea nu reprezintă decât avatare ale Turnului Babel. Dar istoria ne-a demonstrat că omul cu construcțiile și artefactele produse de el sunt efemere, iar toate aceste încercări utopice de a concura cu măiestria Creatorului se soldează, într-un final, cu eșec.  

Urmașii lui Noe, omogeni și bine organizați cum erau, au fost împrăștiați pe tot pământul. Dumnezeu le-a încurcat limbile și de aici începutul diferențelor tribale din întreaga lume. Planul le-a eșuat, devenind victimele propriilor plăsmuiri. 

Toate aceste idei ne aduc în fața unor noi întrebări: între puterea iubirii și iubirea de putere, ce alegem? Cădem pradă păcatului ascunderii talantului, păcatului supraestimării proprii (păcatul luciferic), al îndrăgostirii de propriile plăsmuiri, sau încercăm să ne autoevaluăm în lumina Scripturii, învățând din istorie și încercând să nu repetăm aceleași greșeli la nesfârșit? Povestea Turnului Babel și succedentele proiecte totalitariste ale secolului XX, ar trebui să ne spună ceva despre mândrie, utopie, orbire sau slavă deșartă. 

+