Mihail Neamțu, la VIVA FM: ce se întâmplă cu un popor care și-a uitat numele

Vocea Libertății • Martie 2026

Lucian Crețu

Mihail Neamțu a fost invitatul emisiunii Interferențe și valențe de la VIVA FM într-o conversație pornită de la lansarea recentului volum America lui Trump versus lumea lui Soros, semnat împreună cu profesorul Dan Dungaciu.

Ceea ce a urmat a depășit rapid cadrul unei prezentări editoriale și a intrat direct în miezul câtorva întrebări pe care România le evită cu o consecvență care spune, ea însăși, ceva despre starea noastră: ce se întâmplă cu identitatea unui popor când memoria îi este erodată sistematic, ce mai înseamnă tradiția când e tratată drept un impediment în calea progresului, și cum rezistă familia, credința și limba în fața unei modernități care nu demolează instituții, ci reface omul însuși, din temelii, după un plan pe care nimeni nu l-a supus vreodată votului.

Tensiunea centrală a discuției nu a fost politică, a fost civilizațională.

Neamțu a articulat, cu rigoarea care îl caracterizează, legătura dintre marile bătălii ideologice ale momentului — confruntarea dintre suveranitate și inginerie supranațională, dintre rădăcini organice și utopie managerială și consecințele lor imediate, locale, palpabile: ce se predă în școli, ce se transmite copiilor acasă, ce mai îndrăznești să numești adevăr fără să fii imediat catalogat, marginalizat sau pur și simplu ignorat de un sistem care a învățat să confunde consimțământul cu tăcerea.

România și Basarabia au apărut în discuție ca studii de caz ale unei crize mai largi și mai profunde: aceea a popoarelor care au supraviețuit istoriei, ocupației, deportărilor, comunismului, tranziției — dar care riscă să se piardă în confuzie identitară.

Nu sabia i-a doborât pe mulți dintre ei. I-a doborât uitarea consimțită.

Educația, cultura, limba, familia, fiecare dintre ele a fost tratată în emisiune nu ca sector de politică publică, nici ca linie bugetară, ci ca front al unei lupte despre care mulți refuză să admită că are loc.

Mihail Neamțu a vorbit despre felul în care lumea modernă nu schimbă legile sau instituțiile, ci atacă mai adânc: schimbă felul în care omul se înțelege pe sine, felul în care își percepe îndatoririle față de cei care au venit înaintea lui și față de cei care vor veni după.

Cartea care a prilejuit discuția America lui Trump versus lumea lui Soros rămâne, în fond, un cadru pentru o întrebare mai veche și mai grea: cine deține dreptul de a defini ce este o comunitate, ce este un popor, ce este o civilizație?

Răspunsul pe care îl dă Neamțu nu e simplu și nici confortabil. Dar e unul dintre puținele răspunsuri care au curajul să fie formulate cu toată greutatea lor.

Abonează-te la Vocea Libertății pe YouTube