Popularii și-au pierdut popularitatea

Cum Angela Merkel și elitele globaliste au provocat criza energiei, migrația ilegală și colapsul industrial al Europei

Vocea Libertății • Aprilie 2026

Lucian Crețu

Un dialog incisiv între Dan Dungaciu și Mihail Neamțu despre marea abdicare a elitelor europene: cum liderii de tip Merkel au refuzat să-și asume răspunderea pentru crizele provocate de politicile globaliste.

De la utopia Green Deal și austeritatea energetică până la migrația ilegală și dezindustrializarea continentului, cei doi analizează anatomia unei Europe care a crescut economic, dar a pierdut suveranitatea, identitatea și relevanța strategică.

Dan Dungaciu: Popularii și-au pierdut popularitatea atunci când – prin Angela Merkel – nu și-au asumat deloc responsabilitatea pentru criza energiei, migrația ilegală și colapsul industrial al Europei. Europa ar avea nevoie astăzi, poate, de o doamnă de fier precum Margaret Thatcher – liderul capabil să reformeze statele supraponderale și să revină la valorile creștine ale Părinților fondatori.

Europa nu va face față competiției globale dacă utopia ecologistă a decarbonizării sau faimoasa Green Deal ne va impune austeritatea energetică și alimentația „rațională”.

Mihail Neamțu: Exact. Migrația ilegală stimulează munca la negru, evaziunea fiscală și discriminarea muncitorilor calificați. Imigranții pot lucra pentru salarii mult mai mici, ceea ce afectează calitatea vieții europenilor, în general.

În plus, încurajarea migrației ilegale subminează principiile Statului de drept și suveranitatea națională. Tribalismul subminează cosmopolitanismul.

Migrația ilegală poate duce la segregare socială și tensiuni între comunități, deoarece unii imigranți îmbrățișează valori și comportamente străine de cultura europeană, ajungând să fie, inevitabil, marginalizați.

Dan Dungaciu: O țară care nu își înțelege propria istorie nu va ști să respecte nici istoria altora. Elitele politice care au instaurat monarhia în secolul al XIX-lea aveau în minte proiectul național românesc.

De asta România s-a numit România și nu „Dacia”, de aici accentul pe latinitate, de aici nevoia unui Rege acreditat european.

Așa a fost în 1860. Așa nu a mai fost în 1990. Diferența nu e de gusturi politice. E de viziune. E diferența dintre a fi om politic și om de stat.

Astăzi, aceeași lipsă de viziune strategică se vede la nivel european: prin Angela Merkel și continuatorii ei, elitele nu și-au asumat responsabilitatea pentru crizele pe care le-au generat sau tolerat.

Mihail Neamțu: România este o societate fără aspirații, fără mize, fără visuri. A crescut, dar a crescut degeaba. Identitățile sunt precum cuiele: cu cât le bați mai puternic în cap, cu atât pătrund mai adânc.

Oricât le-ar bloca instituțiile oficiale, aceste sentimente tot își vor face cumva loc în spațiul public. Singura întrebare e dacă înainte de asta mai rămâne cineva. Întrebarea nu este dacă România poate.

Întrebarea este dacă România vrea să știe cine este. La fel și Europa: fără asumarea răspunderii pentru migrația ilegală, pentru dependența energetică și pentru colapsul industrial, populistii pierd teren, iar globalismul lui Soros avansează.

Dan Dungaciu: Odată cu trecerea la Domnul a Regelui Mihai, povestea s-a închis oricum.

Azi e o instituție care nu-și asumă nimic. La fel se întâmplă și cu elitele europene: refuzul de a-și asuma responsabilitatea pentru criza energiei, migrația ilegală și colapsul industrial al Europei a creat vidul pe care acum îl umplu alte forțe. România are acum un PIB comparabil cu al Portugaliei.

A depășit net statele din regiune. Și totuși e irelevantă. Când vecinii vor să facă ceva, se întreabă oare ce zice Bucureștiul?

Există vreo cancelarie occidentală în care să se pună problema: ce zice România? Aceasta e drama noastră. Nu lipsa de creștere economică. Lipsa de viziune strategică.

„Când cei care guvernează nu mai au responsabilitate, iar cei guvernați nu mai au putere reală, statul se îndreaptă spre ruină.”

— Aristotel (adaptare fidelă din Politica, Cartea a III-a)

Mihail Neamțu: Lumea lui Soros neagă America profundă. La fel, Europa profundă este negată de aceeași logică: individualismul radical, multiculturalismul forțat, Green Deal-ul utopic.

Populiștii au plătit prețul pentru că elitele – prin Merkel și urmașii ei – nu și-au asumat deloc responsabilitatea. Dar istoria nu se oprește. Identitățile naționale, suveranitatea și valorile creștine își vor face loc. Singura întrebare este dacă mai rămâne cineva să le apere.

Întrebarea este dacă elitele europene vor să-și asume responsabilitatea pentru crizele pe care le-au creat.

Fragment din „America lui Trump vs. Lumea lui Soros” de Dan Dungaciu și Mihail Neamțu.

Citiți și: alte reflecții, pe Substack