Aurul negru, neoiobăgia și bilanțul epocii de aur

Reduta Conservatoare

Părinții fondatori ai României

Vocea Libertății, Mai 2026

Lucian Crețu

Dialog între Mihail Neamțu și Petrișor Peiu

Partea VI

La 1859, țările române nu apăreau în niciun clasament economic mondial. La 1914, România se număra printre primele douăzeci de economii ale lumii, propulsată de exploatarea petrolului, exporturile de cereale, construcția infrastructurii feroviare și portuare și, mai ales, de apariția unei clase de capitaliști autohtoni a căror origine rămâne, în interpretarea lui Petrișor Peiu, neelucidate pe deplin. Critica socialistă a lui Dobrogeanu-Gherea privind „neoiobăgia” este analizată și în limitele ei structurale: lipsa dimensiunii creștine și a înțelegerii libertății economice.

Petrolul, de la prima rafinerie la locul 4 mondial

Mihail Neamțu: Aurul negru schimbă totul. În 1857 avem prima rafinărie la Ploiești, iar în 1913 România este pe locul 4 în lume la exploatarea petrolului.

Petrișor Peiu: Era pionierul unor tehnologii de excepție, care atunci păreau revoluționare. Ceea ce s-a întâmplat în Valea Prahovei a fost o mare revoluție industrială. Timișoara a fost primul oraș electric iluminat, o chestie revoluționară.

Mihail Neamțu: Standard Oil vine în 1912, compania americană, ca să facă exploatări ale puțurilor de petrol din Prahova.

România în primele 20 de economii ale lumii

Petrișor Peiu: De unde, în 1859, Principatele Unite nu apăreau în niciun anuar și clasament economic, în 1914 România era una din primele 20 de economii ale lumii.

A fost un progres uriaș bazat pe exploatarea resurselor naturale, dar și pe o politică de deschidere, de demolare a tuturor barierelor economice, efectiv o economie de piață liberă, și în același timp pe o izbucnire a capitalului național pe care nimeni nu și-o explică.

Petrișor Peiu: Noi aveam o balanță comercială excedentară mai mare decât a Imperiului Austro-Ungar, la începutul Primului Război Mondial. Nu a existat în Europa un fenomen similar decât în Rusia, dar acolo exista totuși școală, exista oarecare tradiție. La noi nu era nimic. Și dintr-o dată, din neant, a apărut o clasă educată, bogată, întreprinzătoare, care a dus economia României în primele 20 de economii ale lumii.

Mihail Neamțu: Cine a construit toate acele vile superbe din Brăila, Galați, București, Constanța, Iași? Cine a construit căile ferate, portul Constanța, portul Galați, clădirile splendide din Caracal?

Petrișor Peiu: Cineva le-a făcut. Nimeni nu-și explică, nu există o explicație, și nimeni n-a căutat să explice ce a generat această descătușare uriașă.

Neoiobăgia, limitele criticii socialiste

Mihail Neamțu: Dobrogeanu-Gherea spunea că modernizarea fără o reformă reală în plan agrar a creat o servitute: țăranul era pe hârtie liber, în realitate era economic captiv.

Petrișor Peiu: Din păcate, ceea ce lipsea acestor socialiști incipienți, cum era Gherea, era dimensiunea creștină. Ei nu aveau organ pentru asta. Priveau totul din prisma Capitalului lui Marx. Ce este Capitalul, volumul întâi? O descriere a oprimării claselor sărace de către bogați, ceea ce e real. Dar nu era înțeles din perspectivă creștină. Era o descriere mecanicistă a unui mecanism social.

Petrișor Peiu: Nici Gherea, nici alți socialiști, Nădejde, de exemplu, nu puteau să înțeleagă cum funcționa societatea liberă, nu puteau să înțeleagă extraordinarele energii pe care le poate genera libertatea economică.

Dacă îi lași pe oameni să aibă inițiativă economică și pui cât mai puține reguli în piață, va apărea progresul. Nu există o societate în care să ridici barierele și să nu se dezvolte.

Spiru Haret și valoarea mediei

Petrișor Peiu: Atunci s-a creat școala românească. Esențial este să înțelegem moștenirea lui Spiru Haret, primul care a teoretizat valoarea valorilor medii. Este foarte important să ne mândrim cu personalitățile excepționale pe care le-am avut, dar să înțelegem că ceea ce ridică o societate este valoarea medie. Aveam deja medici, ingineri, profesori de filosofie și de limba română care aveau un nivel mediu absolut onorabil.

Mihail Neamțu: De aici și conceptul, neînțeles, de Aurea Mediocritas: virtutea mediei.

Emanciparea femeilor și spiritul epocii

Petrișor Peiu: Față de modul în care era femeia în societatea occidentală, la noi statutul ei era destul de avansat, și promovat în egală măsură de conservatori și de liberali. Nu a existat vreo opoziție din partea conservatorilor.

Mihail Neamțu: Ana Aslan este prima femeie doctor în România. Avem femei care au zburat pentru prima oară, femei doctori ale unor universități europene, femei medici. O avem pe Veronica Micle, nu trebuie uitată.

Bilanțul și lecția pentru prezent

Mihail Neamțu: Această lecție a înaintașilor ne obligă pe cei din secolul XXI să căutăm să recuperăm măcar o parte din aceste virtuți. Un om educat are viziune, are simțul comparației, știe că există o datorie față de înaintași.

Statalitatea înseamnă în primul rând continuitate, știi că ai primit de la cineva dinaintea ta ceva valoros.

Petrișor Peiu: O mențiune finală: această epocă de aur a generat, deopotrivă, personalități excepționale și o valoare medie onorabilă. Ceea ce ridică o societate nu este doar geniul individual, ci nivelul mediu al inginerilor, medicilor și profesorilor care construiesc zi de zi.

România s-a ridicat prin energia unor bărbați și a unor femei care au înțeles că trebuie să dăruiască mai mult decât să primească.

Citiți și: alte reflecții pe Substack