O carte-eveniment despre originile românilor: „România noastră cea de toate zilele” (Vol. I)

Redacția

Editura Marile Cărți lansează primul volum al unui proiect editorial de amploare: dialogurile dintre Mihail Neamțu și Petrișor Peiu despre romanitate, creștinism și naționalitate.

La Editura Marile Cărți va apărea, în doar câteva zile, volumul întâi din România noastră cea de toate zilele, semnat de Mihail Neamțu și Petrișor Peiu, un tom de peste 500 de pagini structurat în cinci ample convorbiri, însoțite de bibliografie, cronologie și indici tematici. Subtitlul rezumă miza întregii cărți: Latinitate. Creștinism. Naționalitate.

Cartea pornește de la o întrebare pe care manualele de istorie o ocolesc adesea: cine au fost, de fapt, strămoșii românilor în veacurile în care izvoarele tac, iar arheologia vorbește în șoaptă? Cei doi autori — un filosof și eseist conservator, respectiv un inginer și om politic — își construiesc răspunsul nu ex cathedra, ci în dialog viu, „torențial”, cum îl numește jurnalistul Traian Ungureanu în cuvântul introductiv. Discuția începe programatic la Ravenna, în fața mozaicurilor de la San Vitale, într-o zi fierbinte de iulie: pornind de la o civilizație care „nu moare când pierde o bătălie, ci când schimbă limba în care își scrie actele”, autorii coboară spre Dunărea de Jos și spre etnogeneza românească.

Cinci convorbiri, un singur fir roșu

Volumul e organizat în cinci capitole tematice: de la romanitatea orientală, la eroii credinței și rezistența antiotomană; de la Biblia de la 1688 și Constantin Brâncoveanu, la ideea națională a pașoptiștilor și Mica Unire din 1859; și, în final, la generația marilor conservatori: Carp, Maiorescu și Eminescu. Firul care leagă aceste episoade e ipoteza centrală a cărții: că identitatea românească nu poate fi înțeleasă în afara moștenirii romane și a ortodoxiei imperiale bizantine, două „organe”, nu simple „podoabe”, cum scrie istoricul Ionuț Țene în recomandarea sa.

Recenzii de anvergură

Cartea vine însoțită de un impresionant cor de recomandări din partea unor intelectuali, jurnaliști și oameni de cultură: filosoful și senatorul Sorin Lavric vorbește despre „un tom dens, cu informație berechet”, scris de doi autori care funcționează „precum un cuplu de forțe rotind un burghiu doct în solul etosului românesc”. Istoricul Corneliu Berari anticipează că volumul va deveni „o piesă de referință în biblioteca istoriografiei noastre”, iar cercetătorul CNSAS Adrian Nicolae Petcu salută „o explorare inedită a momentelor cruciale” din transformarea unei populații romanice transdanubiene într-o națiune modernă.

De ce contează acum

Dincolo de erudiție cartea își asumă o miză publică. Mai mulți dintre cei care au recomandat-o subliniază caracterul ei de „act de rezistență” într-o epocă a tezelor gata făcute: o invitație de a redescoperi, dincolo de clișee, legătura dintre limba română, ortodoxie și conștiința națională.

România noastră cea de toate zilele. Volumul I: Latinitate, creștinism, naționalitate — cinci convorbiri de Mihail Neamțu și Petrișor Peiu va apărea în câteva zile la Editura Marile Cărți, Volumul poate fi precomandat pe marilecarti.ro.