România noastră cea de toate zilele: volumul lui Mihail Neamțu și Petrișor Peiu, lansat la Palatul Parlamentului

Volumul „România noastră cea de toate zilele”, semnat de Mihail Neamțu și Petrișor Peiu, a fost lansat pe 7 octombrie 2026 la Palatul Parlamentului, în sala Comisiei pentru cultură. Evenimentul a fost organizat de Institutul Conservator „Mihai Eminescu”, în parteneriat cu Marile Cărți.

La lansare au luat cuvântul George Simion, Sorin Lavric, dr. Florentin Țuca, coautorii Mihail Neamțu și senatorul Petrișor Peiu, precum și alți invitați.

Ce s-a pierdut odată cu cultura generală

Senatorul dr. Petrișor Peiu a descris, critic, drumul prin care școala a renunțat la cultura generală: de la discuția despre cât ar mai trebui să învețe matematică și fizică cei care fac un parcurs umanist, la ideea că e bine să se învețe „cât mai puțină poezie, cât mai puțină literatură”. Astăzi, a spus el, cultura generală de odinioară a fost înlocuită cu o cultură foarte bine controlată politic și ideologic, „foarte redusă ca dimensiuni și fără niciun fel de coloană vertebrală”.

Cărturărie densă, nu doar dialoguri

Sorin Lavric a vorbit despre erudiția enciclopedică, „de tip savant”, pe care o regăsește în dialogurile dintre Petrișor Peiu și Mihail Neamțu. „E multă cărturărie în această carte”, a spus el, motiv pentru care i se pare impropriu să fie numită pur și simplu o carte de dialoguri: „Da, sunt cinci dialoguri în formă, dar în conținut e vorba de niște conversații extrem de dense.”

De unde vii? „Eu sunt de-al României”

Dr. Florentin Țuca a pornit de la amintirea copilăriei petrecute într-un sat din Bucovina, unde două întrebări îi puneau identitatea la încercare: de-a cui ești și de unde vii. Răspunsul de azi, a spus el, vine fără ezitare: „Eu sunt de-al României și vin din România noastră cea de toate zilele.”

România: un dar sau doar o livadă închiriată?

Mihail Neamțu a pornit de la întrebarea dacă România mai este a noastră la finele secolului XXI. „Nimeni nu plantează pomi într-o livadă închiriată”, a spus el, adăugând că românii au primit țara în dar. Reluând un subiect adus în discuție de Florentin Țuca, Neamțu a arătat că darul adevărat presupune și suferință: „Dacă nu e și suferința la mijloc, când vorbim despre daruri, sunt doar cheltuieli de reprezentare.” Suferința oamenilor care, timp de două milenii, s-au zbătut să se definească merită, în opinia lui, celebrată și astăzi.

O carte construită ca o conversație

Cartea reunește cinci convorbiri între cei doi autori, după modelul dialogurilor platoniciene, și are o prefață semnată de academicianul Ioan-Aurel Pop. Tema ei este identitatea românească: de unde venim, ce am moștenit și ce facem cu această moștenire. Autorii văd rădăcinile noastre în două tradiții, cea romană și cea creștin-bizantină.

De la voievozi la statul modern

Volumul urmărește istoria românilor de la începuturi până la formarea statului modern. Printre momentele amintite se numără lupta voievozilor pentru autonomie, Biblia de la București din 1688, epoca lui Constantin Brâncoveanu, Unirea Principatelor și reformele lui Cuza.

„Forme fără fond”

Un fir important al cărții este critica din secolul al XIX-lea. Maiorescu, Carp și Eminescu au avertizat că instituțiile luate din Occident nu funcționează dacă societatea nu e pregătită să le susțină. Cartea reia această idee, care rămâne actuală.

Unde găsești cartea: https://romanianoastra.shop