George Soros & Alex Soros

O dinastie a dezordinii globale

Vocea Libertății • Aprilie 2026

Lucian Crețu

Cine sunt George Soros și fiul său Alex? Un fragment din cartea lui Dan Dungaciu și Mihail Neamțu trasează portretul celor doi arhitecți ai dezordinii globale. De la speculațiile financiare ale tatălui, omul care a pariat pe prăbușirea monedelor și a statelor, până la agenda nihilistă a fiului, crescut la Berkeley și consacrat la Davos, cei doi Soros reprezintă două generații ale aceleiași ofensive împotriva tradiției, a statului național și a civilizației creștine.

De la Budapesta la Wall Street: un speculator fără scrupule

Mihail Neamțu: Domnule profesor, suntem în vara anului 2020 și America e-n flăcări. După moartea lui George Floyd, zeci de orașe au fost invadate de proteste împotriva rasismului, vezi Doamne. Am văzut clădiri incendiate, sedii de poliție vandalizate și multe alte scene demne de lumea a treia… În spatele multor organizații care protestează se află o rețea de activiști finanțați, ani la rând, de George Soros. Cine este acest personaj? Omul care a pariat, ca orice speculator, pe incertitudinea piețelor bursiere și a fluxurilor financiare. Deși el denunță fundamentalismul pieței libere, Soros exploatează nemilos orice breșă din sistemele vulnerabile ale unor țări dezvoltate ori subdezvoltate: prăbușiri monetare, războaie, catastrofe ecologice și schimbări de regimuri politice.

Soros, astăzi, este arhitectul instabilității sociale care pustiește și aprinde orașele, la propriu. Cel care s-a născut cu numele de György Schwartz în 1930 la Budapesta într-o familie evreiască secularizată, a învățat rapid tactici de supraviețuire și îmbogățire pe timpul ocupației naziste a Ungariei lui Horthy. În 1944, adolescentul Schwartz a falsificat cărți de identitate pentru a evita deportarea, ajutând cu maxim cinism ocupantul străin să identifice mai ușor victimele lipsite de apărare ale unei ideologii antisemite. Pragmatismul și psihopatia, uneori, își dau mâna. Emigrând la Londra în 1947, Soros a studiat filosofia la London School of Economics, obținând diploma de licență în 1951 și un titlu de master în 1954. Atunci l-a cunoscut pe Karl Popper, asumând o poziționare anti-platonică, anti-religioasă și anti-colectivistă. L-a studiat pe David Hume și s-a interesat de epistemologie. Ulterior, și-a mutat interesul către lumea finanțelor. În 1956, Schwartz devenit Soros ajunge la New York și începe să practice în plan financiar experimentalismul științific al lui Popper (trial and error).

Veritabil autodidact în materie de trading, Soros dezvoltă câteva teorii despre reflexivitatea lumii: percepții subiective părtinitoare modelează evenimente obiective, care remodelează percepții subiective, generând incertitudine. În piețele financiare, această reflexivitate se manifestă prin explozii de încredere (un boom imobiliar, bunăoară), urmate de prăbușiri subite și imprevizibile (going bust). Lecția acestor ani formativi? E bine să fii detașat de emoții dacă dorești să exploatezi momentul de criză. Treptat, după ce-a făcut masive acumulări de capital în Statele Unite, Soros a devenit un critic al ideii statului-național, dezvoltând chiar un complex mesianic al salvatorului societății civile.

După ce-a rememorat cu totală nepăsare comportamentul său culpabil din timpul Holocaustului, Soros a început să fie detestat de marele public. De ce? Și pentru că acțiunile sale au periclitat direct bunăstarea oamenilor. A speculat recesiunea economică a Marii Britanii (obținând un profit de aproape două miliarde de dolari printr-un pariu împotriva lirei sterline), pentru ca mai târziu să fie implicat, ca orice manipulator, în construcția rețelei globale a Fundației pentru o Societate Deschisă cu agendă anarhic-progresistă.

Noul Turn Babel și visul lui Alex Soros

Mihail Neamțu: Între adversarii lui Trump găsim un cuplu neverosimil: George Soros & Alex Soros. Pentru că e mai puțin cunoscut fiul decât tatăl, îmi permit să fac o schiță a biografiei sale politice și intelectuale. Mai mult decât un simplu moștenitor al unui imperiu filantropic, Soros Jr. este un ideolog dornic să distrugă ultimele rămășițe ale civilizației creștine. De ce spun asta? Născut în 1985 din relația lui George Soros cu Susan Weber, Alex a moștenit nu doar o avere colosală, ci și viziunea tatălui său despre „societatea deschisă”. După un deceniu de la absolvirea Universității din Berkeley, el obține titlul de doctor în științe umane cu o teză intitulată: The Jewish Dionysus: Heinrich Heine and the Politics of Literature. O investigație asupra scriitorului Heinrich Heine — poetul evreu-german convertit la protestantism, dar rămas un spirit rebel — prefațează o pledoarie pentru secularizarea culturii europene. Liberalismul operează cu ipoteza metafizică a unui Dumnezeu muribund. Iisus Hristos nu este decât un „palestinian tuciuriu” (ca să-l citez aici pe Gabriel Liiceanu) care nu se bucură de atributele afirmate-n Evanghelia după Ioan (și reconfirmate de Crezul de la Niceea).

Prieten cu Marx și contemporan cu Feuerbach, Heine imaginează un Dumnezeu aflat în fața obștescului sfârșit, o zeitate căreia i se administrează Sfânta Împărtășanie pentru a fi „salvată” de către om. Pe linia lui Nietzsche, Soros vede necesară înlocuirea tradiției biblice (vinovată de resentimentul față de viață) cu celebrarea dionisiacă a contradicțiilor logice, a haosului creator și a estetismului muzical. Fără să fie atras de-o carieră academică, Alex Soros devine membru al World Economic Forum’s Young Global Leaders din 2018, unde are ocazia să întâlnească personalități precum Emmanuel Macron, Olaf Scholz sau Justin Trudeau. Treptat, oligarhul devine influencer. Șefii unor națiuni aparent suverane îl ascultă. Zeci de fotografii protocolare documentează efortul lui Soros Jr. de a extinde rețeaua transnațională care poate trata guvernele lumii ca pe niște clienți: „vom decide noi ce vaccinuri cumpărați, ce politici climatice adoptați, ce tip de migrație veți permite.”

Davos devine noul Turn Babel, unde elitele pregătesc procedura de suspendare a instituțiile intermediare — familia, biserica, etc. — pentru ca societatea civilă să poată infiltra societatea civilă, organizată de sus în jos. Visul lui Alex Soros? Dominarea regulilor interne ale instituțiilor de Stat, dar și ale corporațiilor chemate să-și ghideze acțiunile după criterii exterioare pieței libere, cum ar fi Corporate Equality Index (CEI) sau ESG (Environmental, Social, and Governance). Așa, companiile sunt obligate să nu asculte de clienți, ci să favorizeze ideologic pretențiile minorităților sexuale (cazul clasic fiind reclama unui transgender controversat, Dylan Mulvaney, pentru berea Bud Light). Soros nu crede în piața liberă, ci susține controlul ideologic al adevărului. Așa se scrie noua Evanghelie a relativismului moral: experimente ale biologiei (știință tare) sunt negate pentru a confecționa anumite narațiuni dubioase: „există mai multe genuri, nu doar sexul masculin și sexul feminin.” Fără să aibă profunzime academică sau vreo experiență reală de antreprenor ori businessman, Soros Jr. folosește banii tatălui (zeci de miliarde) pentru a promova o anarhie morală subversivă. Având o agendă antitradiționalistă, Soros Jr. a atacat judecătorii conservatori de la Curtea Supremă nominalizați de Președintele Trump: Gorsuch, Kavanaugh, Barrett. A utilizat empatia într-un sens anomic și suicidar, oferind clemență criminalilor (precum George Floyd) și distrugând încrederea publicului în instituții tradiționale, precum poliția, armata sau Biserica.

Văzut drept „moștenitor al tronului”, Alex a cheltuit milioane pentru a învinge republicani, alimentând isteria despre schimbările climatice, promovând transgenderismul și intervențiile medicale pe copii fără consimțământ parental. Ca membru în consiliile universităților precum Central European University și Bard College, Soros Jr. a vorbit despre importanța abolirii Colegiului Electoral, devenind, astfel, un agent al haosului de extracție nihilistă. Soros a finanțat studiile unor tineri săraci din Europa de Est pentru a-i infiltra, ulterior, în structurile guvernamentale ale unor țări clientelare.

Fragment extras din: Dan Dungaciu & Mihail Neamțu — America lui Trump versus Lumea lui Soros

Citiți și: alte reflecții, pe Substack