FMI și Banca Mondială au tăiat drastic prognozele pentru România.

Vocea Libertății • Aprilie 2026

Lucian Crețu

Cele două mari instituții financiare internaționale au revizuit semnificativ în scădere perspectivele economice ale României pentru 2026, publicând în luna aprilie cifre care contrazic estimările asumate de Guvern prin bugetul pe acest an.

Fondul Monetar Internațional a redus prognoza de creștere economică a României pentru 2026 la jumătate, de la 1,4% la 0,7%, în cel mai recent raport World Economic Outlook, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală și al unei cereri interne aflate sub presiune.

FMI preconizează totodată o inflație medie de 7,8% în România în 2026, peste rata de 6,7% estimată în octombrie, și un deficit de cont curent de 6,8%, în scădere față de 8% în 2025. O revenire parțială este anticipată abia în 2027, când inflația ar putea coborî la 3,9%, iar creșterea PIB-ului ar urma să atingă 2,5%.

Banca Mondială a mers și mai departe în revizuirile sale.

Potrivit raportului ECA Economic Update publicat pe 8 aprilie, prognoza de creștere pentru România a fost redusă la 0,5%, față de 1,3% cât estima instituția în ianuarie. Ajustarea reflectă costurile ridicate ale energiei, care frânează consumul, și incertitudinile persistente care afectează investițiile.

Perspectivele pentru 2027 au fost și ele revizuite în scădere, la 1,4% față de 1,9% anterior.

Ambele rapoarte au fost publicate cu prilejul reuniunilor de primăvară de la Washington, desfășurate într-un context geopolitic tensionat, marcat de conflictul din Orientul Mijlociu și de fragmentarea comerțului global.

Între timp, Guvernul român menține în bugetul pe 2026 o prognoză de creștere de 1,0% — superioară atât estimării FMI, cât și celei a Băncii Mondiale. Nicio reacție oficială la cele două rapoarte internaționale nu a fost făcută publică până la momentul redactării acestui articol.

Tabloul de ansamblu este unul catastrofal: România intră în 2026 cu cea mai slabă creștere economică din regiune, cu inflația în accelerare, cu investițiile înghețate și cu un guvern care, în loc să răspundă semnalelor de alarmă venite de la Washington și de la bunul-simț economic elementar, preferă să-și mențină propriile cifre optimiste.

Prețul acestei iluzii îl vor plăti, în cele din urmă, cetățenii.

Citiți și: alte reflecții, pe Substack