Neamțu și Peiu: Carol I a dus România în primele 20 de economii ale lumii

Reduta Conservatoare

Părinții fondatori ai României

Vocea Libertății, Mai 2026

Lucian Crețu

Dialog între Mihail Neamțu și Petrișor Peiu

Partea IV

Domnia lui Carol I (1866-1914) a reprezentat cel mai consistent efort de construcție instituțională din istoria modernă a României. De la declararea independenței în 1877 și transformarea în regat în 1881, până la marile proiecte de infrastructură feroviară, portuară și bancară, această perioadă a propulsat România în primele douăzeci de economii ale lumii. Petrișor Peiu și Mihail Neamțu trec în revistă meritele acestei epoci, inclusiv tensiunile interne generate de opțiunile geopolitice ale monarhului.

Kogălniceanu și declararea independenței

Mihail Neamțu: Kogălniceanu se reinventează cu o carieră glorioasă ca ministru de externe, în Partidul Liberal.

Petrișor Peiu: El a fost ministrul de externe care a marcat momentul crucial din 9-10 mai 1877, declararea independenței, și a condus mai apoi negocierile pentru Tratatul de Pace de la Berlin din 1878, când România a trebuit să cedeze Imperiului Țarist sudul Basarabiei, cele trei județe: Cahul, Bolgrad și Ismail, primind în schimb Dobrogea.

Mihail Neamțu: Eminescu l-a respectat pe Carol I până la capăt și nu l-a criticat niciodată. Deși Eminescu nu a salutat în termeni elogioși ceea ce s-a întâmplat la 1877-1878.

Petrișor Peiu: Eminescu s-a simțit trădat de ceea ce au făcut germanii la Congresul de Pace de la Berlin, când ne-au impus cedarea celor trei județe din sudul Basarabiei în schimbul Dobrogei. A fost un gest de realpolitik din partea Vestului, care ne-a lăsat cu spatele descoperit.

Constanța, de la târgușor otoman la cel mai mare port al Mării Negre

Petrișor Peiu: Constanța, astăzi cel mai mare port din Marea Neagră, era un târguleț, Küstendje, în Imperiul Otoman, fără nicio valoare logistică.

Ceea ce este acum Constanța a fost făcut în timpul Regatului României.

Petrișor Peiu: Din punct de vedere geografic, Constanța are cel mai mare draft natural din toate porturile din jurul Mării Negre, adâncimea este cea mai mare, permițând vase de dimensiuni mari. Carol a înțeles importanța esențială a căilor ferate. Prima realizare majoră a fost calea ferată Saligny, București-Constanța, care a deschis perspectivele unui port mare european la Marea Neagră.

Marile proiecte de infrastructură

Petrișor Peiu: Asta a legat România de mare și a început să facă Dunărea navigabilă. A făcut bara Sulina, continuând proiectul început de Comisia Dunării. Sulina, devenind navigabilă, a legat Dunărea de mare.

Toate marile proiecte de infrastructură din România au fost gândite de Carol, inclusiv canalul București-Dunăre, care să facă Bucureștiul port la Dunăre.

Mihail Neamțu: Ți se pare necesar?

Petrișor Peiu: Sută la sută. Ar permite irigarea unor suprafețe fertile și ar reduce costurile de transport cu aproape 60% pentru aprovizionarea unui oraș de dimensiunea Bucureștiului. Canalul Siret-Bărăgan, tot de Carol este gândit. Toată dezvoltarea Portului Constanța, pe vremea lui Carol este realizată.

Tratatul cu Germania și dilema antebelică

Petrișor Peiu: Carol gândea dezvoltarea României alături de puterile germanice. Am avut un tratat de alianță cu Germania și cu Imperiul Habsburgic, valabil până în 1914, când România a decis să nu-l onoreze și să aleagă neutralitatea.

Petrișor Peiu: Marea dispută era: intrăm în război alături de Germania și de Austro-Ungaria ca să recuperăm Basarabia, sau intrăm alături de Franța și Anglia, aliate ale Imperiului Țarist, ca să recuperăm Transilvania? Carol, cu inima frântă, era totuși un german, a decis să nu intre în război, după ce Consiliul de Coroană, consultând opinia națională, s-a opus.

Mihail Neamțu: România intră în război în 1916, în august, după moartea lui Carol. Și costurile au fost uriașe.

Petrișor Peiu: S-a dovedit că n-a intrat suficient de târziu, toți erau nepregătiți.

Banca Națională și capitalismul autohton

Mihail Neamțu: Banca Națională joacă un rol fundamental și se naște în 1880, cu un capital inițial de 12 milioane de lei aur. Stabilitatea leului a fost remarcată pe piețele internaționale.

Petrișor Peiu: Atenție, era o instituție privată, nu de stat. A rezistat până la finalul Primului Război Mondial, după care a revenit după 1928.

Petrișor Peiu: Trebuie spus că, în acea perioadă, s-a pus bazele unui capitalism național foarte puternic.

O clasă sănătoasă de capitaliști s-a format atunci, nu neapărat de orientare liberală, care a contat enorm în progresul României de până la 1914.

Urbanizarea și arhitectura epocii

Petrișor Peiu: Carol mai are un mare merit: urbanizarea României. Apariția orașelor moderne cu bulevarde largi, cu palate urbane, cu o arhitectură superbă și cu rețele edilitare moderne. Dar pe acest altar al urbanizării s-au demolat foarte multe biserici, mai multe decât a demolat Ceaușescu.

Mihail Neamțu: Cred că vreo 7-8 biserici.

Petrișor Peiu: Ca să se construiască actuala Cale a Victoriei. Când treceți pe lângă Cercul Militar, puteți să vă faceți o cruce, acolo era o mănăstire. Și Sărindar, acolo era o altă mănăstire.

Mihail Neamțu: Clădirea Ateneului, construită în 1888. Palatul CEC, 1900. Această efervescență intelectuală, Hasdeu, Enciclopedistul, Xenopol, Dimitrie Onciul. Facultatea de Medicină, Carol Davila construiește o școală de medicină serioasă în România. Apar medici care te puteau vindeca aici, fără să mai mergi la Milano sau la Paris.

Va urma…

Citiți și: alte reflecții pe Substack