A magisterial work of philosophical theology and ecclesiastical history that explores the intersection of Christian doctrine and desert asceticism in 4th-century Egypt. Mihail Neamțu analyzes how the confession of Christ’s divinity (the Nicene Creed) shaped the lives of the Desert Fathers, offering a profound vision of how dogmatic truth is transformed into living experience.

Se spune că noi suntem povestea pe care ne-o rostim zilnic în minte. Cât adevăr conține narațiunea centrală a creștinismului și câtă minciună ascunde ateismul modernității târzii? Pentru a răspunde acestor întrebări, Mihai Neamțu ne propune o redescoperire a implicațiilor filozofice, sociale și duhovnicești ale Crezului de la Niceea (325), pe care-l recitește cu lentile împrumutate de la Sf. Grigorie de Nyssa (numit cândva și „Părintele Părinților“). Mă bucură, deci, revenirea „fiului risipitor“ la „casa Tatălui, unde multe locașuri sunt“. Sunt și mai încântat să văd că autorul nostru este unul dintre cei mai creativi interpreți ai partiturii teologice capadociene într-o polemică viguroasă cu liberalismul progresist și „creștinismul de salon“ al multor gânditori contemporani. – Episcopul Ignatie al Hușilor